Conduita preventiva

Conducerea preventivă reprezintă comportamentul rutier al participanţilor la trafic care asigură evitarea producerii unui accident, prin anticiparea situaţiilor care pot genera accidente, prin evitarea acţiunilor incorecte ale partenerilor de trafic şi de adaptare a modului de deplasare la condiţiile atmosferice, de vizibilitate, de drum şi de intensitate a fluxului de vehicule.
Elementele conducerii preventive 
1.      Cunoştinţe teoretice şi practice: buna pregătire în domeniu, priceperile şi deprinderile depind de modul cum conducătorii auto îşi însuşesc cunoştinţele de legislaţie rutieră, de cunoaştere a autovehiculului şi, cu cât acestea sunt mai bine consolidate şi aprofundate.
2.      Vigilenţa: reprezintă capacitatea conducătorului auto de a observa şi de a fi atent in permanenţă la tot ce se întâmplă în jurul lui atunci când conduce vehiculul. El trebuie să aibă concentrată atenţia la tot ce se întâmplă şi se petrece pe drum şi la modul de funcţionare a automobilului, fără a fi însă încordat de teamă ca să nu-i scape ceva neobservat, pentru că această stare duce la un efort psihic sporit şi de aici la apariţia oboselii.
3.      Prevederea: reprezintă capacitatea conducătorului auto de a intui evenimentele care s-ar putea produce în timpul conducerii automobilului. Prevederea poate fi imediată (se referă la evenimentele ce se produc ori s-ar produce în timpul conducerii automobilului) sau îndepărtată (se referă la deducţiile conducătorului auto făcute înainte de a pleca la drum, asupra posibilităţii producerii unor evenimente, în vederea prevenirii producerii lor, recomandându-se ca toate călătoriile să se facă având în vedere atât traseul ce urmează a fi parcurs, cât şi pregătirea automobilului şi a conducătorului auto).
4.      Judecata: reprezintă capacitatea conducătorului auto de a analiza situaţiile din trafic şi de a găsi soluţiile cele mai bune la problemele ce se ivesc. Judecata trebuie să fie: promptă (procesul de judecată să fie imediat), rapidă şi selectivă (dintre mai multe situaţii trebuie selectată cea mai bună).
5.      Îndemânarea: reprezintă capacitatea conducătorului auto de a executa corect şi rapid manevrele de conducere a autovehiculului (virajul, depăşirea, întoarcerea, parcarea, mersul înapoi, mersul sinuos, pornirea în rampă, oprirea).

CONDUCEREA PREVENTIVĂ IARNA
Elemente care generează pericole:
• aderenta redusă pe zăpadă, gheaţă, polei
• scade vizibilitatea către exteriorul autovehiculului
• motorul porneşte mai greu
• pietonii circulă pe carosabil pentru că trotuarele sunt înzăpezite sau acoperite cu gheaţă, devin periculoşi pentru că alunecă şi cad pe carosabil, circulă cu privirea aplecată datorita viscolului şi pericolului de alunecare şi nu mai privesc in jur
• alternare intre porţiuni de drum uscat cu aderenţa bună şi porţiuni cu aderenţă redusă
• spaţiul de frânare creşte
• apare derapajul şi patinarea roţilor motoare
• partea carosabilă se ingustează datorită depunerii zăpezii
• creşte rezistenţa la înaintare a autovehiculului
• marcajele nu se mai observă sub mâzgă sau zăpadă
Măsuri de prevenire a pericolelor:

  • nu se bruschează ambreiajul, frâna, acceleraţia, direcţia
  • folosirea mai ales a frânei de motor
  • mărirea distanţei faţă de autovehiculul care circulă în faţă
  • folosirea lanţurilor de zăpadă
  • viteza trebuie mult diminuată
  • aprinderea luminilor de întâlnire în permanenţă şi a celor de ceaţă (daca este ceaţă)
  • folosirea instalaţiei de climatizare pentru uscarea parbrizului, geamurilor şi lunetei
  • folosirea unui spray anti-aburire
  • sporirea atenţiei la pietoni şi avertizarea sonoră din timp a acestora

Măsuri de ordin tehnic:

  • verificarea instalaţiei de climatizare
  •  folosirea pneurilor de iarnă la temperaturi sub +70C
  • verificarea densitatii lichidului de răcire (antigel)
  • folosirea uleiurilor de iarnă sau multigrade
  • dotarea autovehiculului cu lanţuri pentru zăpadă, lopată, sare, nisip, cablu de remorcare
  • rezervă de alimente şi carburant pentru un drum mai lung

CONDUCEREA PREVENTIVĂ PRIMĂVARA
Elemente care genereaza pericole:

  • carosabilul este degradat, prezentând gropi
  • marcajele sunt şterse
  • traficul devine mai aglomerat decat iarna
  • apar in trafic conducatorii auto care nu conduc iarna din cauza lipsei de îndemânare
  • reapar in trafic bicicliştii, mopedele, motocicletele
  • fenomenele meteorologice alternează neaşteptat
  • sectoare de drum cu aderenţă buna care alternează cu sectoare de drum cu aderenţă redusă
  • autovehiculul iese din iarnă cu uzuri pronunţate la suspensie
  • apariţia asteniei de primăvară

 
Măsuri de prevenire a pericolelor:

  • corelarea vitezei la factori de aderenţă, vizibilitate, trafic
  • circulati cu viteză redusă în locuri supuse curenţilor de aer, pentru că acolo se formeaza mai des polei sau gheaţă : poduri, tunele, pasaje
  • revizie tehnică temeinică a autovehiculului
  • starea psihică şi fizică a conducatorului auto să fie corespunzatoare

CONDUCEREA PREVENTIVĂ VARA
Elemente care generează pericole:

  • motorul se supraincalzeşte în localităţile urbane unde traficul se desfăşoara pe sectoare lungi cu viteze foarte mici
  • ziua lungă determină multe persoane să-şi prelungească programul obişnuit de lucru şi se urcă la volan mai obosiţi decât de obicei
  • poate apărea deshidratarea
  • conducătorilor auto care au afecţiuni cardiace au mari probleme în anotimpul cald
  • la deplasarea în afara localitatilor viteza fluxului de autovehicule suporta modificari frecvente (cand foarte mare, cand mica)
  • sistemele de rulare şi frânare se supraincalzesc
  • anvelopele se supraîncalzesc şi există riscul exploziei lor
  • traficul este aglomerat
  • vara se execută lucrări de intreţinere a carosabilului
  • copiii sunt în vacanţă şi se joaca neatenţi pe carosabil sau în apropierea lui
  • este perioada concediilor şi apar în trafic conducători auto care nu cunosc traseul şi particularităţile specifice locului, conducand derutaţi şi ezitant
  • caldura crează o stare de disconfort conducătorilor auto
  • pot aparea neaşteptat ploi torenţiale însoţite de descărcări electrice şi grindină
  • temperaturile foarte ridicate înmoaie carosabilul
  • la deplasarea monotonă pe autostradă, apare aţipirea la volan chiar şi ziua

Măsuri de prevenire a pericolelor:

  • asiguraţi-vă o stare fizică şi psihică bună înainte de a porni în cursă
  • verificaţi şi la nevoie reparaţi sistemul de răcire a motorului
  • verificaţi bine starea sistemelor de frânare, rulare şi climatizare
  • stabiliţi un traseu de bază şi unul de rezervă dacă plecaţi în concediu
  • dacă efectuaţi o călătorie mai lungă etapizaţi traseul astfel încât să includeţi şi pauze pentru odihnă, pentru a combate oboseala
  • consumaţi multe lichide
  • folosiţi ochelarii de soare dar nu mai mult de clasa 2 de protecţie
  • adaptaţi în permanenţă viteza de deplasare funcţie de trafic, drum, aderenţă
  • dacă sunteţi obosiţi renunţaţi la continuarea deplasării pe ziua aceea şi dormiţi la un hotel, motel e.t.c.
  • evitaţi să conduceţi agresiv şi nu vă lăsaţi angrenaţi în competiţii sau întreceri
  • sporiţi mult atenţia şi reduceţi mult viteza când circulaţi în zone unde întâlniţi copii care se joacă

CONDUCEREA PREVENTIVĂ TOAMNA
Elemente care generează pericole:

  • fenomenele meteorologice alternează brusc
  • sectoare de drum cu aderenţă buna alternează cu sectoare de drum cu aderenţă redusă
  • frunzele copacilor cad, putrezesc şi formează o pastă foarte alunecoasa
  • traficul este cel mai aglomerat dintre toate anotimpurile
  • toate tipurile de utilaje şi masini agricole sunt întâlnite în trafic
  • conform statisticilor, luna octombrie este luna cu cele mai multe accidente rutiere
  • porţiuni de drum pe care sunt împrăştiate paie, fân, boabe de grâu şi de porumb, reducând aderenţa pneurilor
  • este anotimpul în care se produce vinul, ţuica…

 
Măsuri de prevenire a pericolelor:

  • dimineaţa şi seara conduceţi cu viteze mai reduse pentru că alternează porţiuni cu aderenţă redusă cu cele care au aderenţă bună
  • adaptaţi viteza permanent la aderenţă, vizibilitate, trafic şi condiţii meteo
  • reduceţi viteza când circulati în locuri supuse curenţilor de aer, pentru că acolo se formează mai des polei sau gheaţă
  • reduceţi viteza în dreptul maşinilor şi utilajelor agricole pentru că acestea fac manevre bruşte în trafic, fără să semnalizeze şi să se asigure

CONDUCEREA PREVENTIVĂ PE TIMP DE PLOAIE
Elemente care generează pericole:

  • vizibilitatea este redusă
  • geamurile se aburesc
  • când carosabilul este umed aderenţa scade iar spaţiul de frânare creşte
  • şinele de tramvai alunecă mai tare când sunt umede
  • piatra cubică umedă, aluncă mai tare ca drumul acoperit cu zăpadă bătătorită
  • noaptea, apa de pe carosabil refractă lumina şi scade substanţial vizibilitatea
  • la întâlnirea cu vehiculele care circulă din sensul opus, acestea improaşca cu picături de apă murdară şi mâzgă pe parbriz şi apare un alt tip de orbire
  • pietonii nu se asigură la trecerea străzii, ascunzându-se sub umbrele, apar surprinzător în fugă, mai ales în zona staţiilor pentru mijloacele de transport în comun
  • apare acvaplanarea
  • se apreciază mai greu distanţele şi vitezele cu care se deplasează ceilalti participanţi la trafic
  • datorită concentrării şi sporirii atenţiei, apare mai repede oboseala
  • când incepe ploaia se formează mâzga, prin inmuierea prafului şi pământului aflat pe carosabil,  determinând derapaje, patinare, mărirea spaţiului de frânare)

               Acvaplanarea (formarea unui strat de apă intre pneu şi sol), în special datorită vitezei mari sau a uzurii anvelopelor- acvaplanarea apare la viteza de peste 80 km/h dacă carosabilul este umed (reflectă lumina) sau la aproximativ 50 km/h dacă autovehiculul trece printr-un sector de drum pe care bălteşte apa, autovehiculul nu mai poate fi oprit şi nici direcţia sa de deplasare nu mai poate fi controlată, se aşteaptă, fără acţionarea frânei, ca viteza să scadă, pentru a putea restabili controlul asupra vehiculului.
Măsuri de prevenire a pericolelor:

  • reduceţi şi adaptaţi viteza de deplasare pentru a evita acvaplanarea
  • anticipaţi situaţiile periculoase şi frânati din timp, preferând frâna de motor
  • evitaţi bruscarea comenzilor
  • în timpul conducerii folosiţi luminile de întâlnire, sistemul de climatizare, dezaburire, spălare şi ştergere a parbrizului şi lunetei
  • folosirea instalaţiei de spălat parbrizul şi ştergatoarelor de parbriz inaintea şi în timpul trecerii pe lângă un alt autovehicul care circulă din sens opus
  • când parbrizul se murdăreşte în locurile în care nu ajung ştergătoarele de parbriz, iesiţi în afara părţii carosabile şi spălaţi-le. Tot atunci curăţaţi şi geamurile farurilor, semnalizărilor şi numerele de inmatriculare
  • păstraţi distanţe mai mari la depăşirea bicicliştilor, care pot face manevre bruşte pentru a ocoli o baltă
  • atentie sporiă la persoanele care trec strada în fugă şi fără să se asigure
  • atentie sporită la intersectarea cu un drum folosit de maşinile sau utilajele agricole, care aduc noroi pe carosabil. Acesta devine mâzgă şi alunecă foarte tare putând genera accidente
  • dacă plouă torenţial şi vizibilitatea scade foarte mult iar apa bălteşte, este recomandat să vă opriţi în afara părţii carosabile cu luminile de poziţie şi avarie în funcţiune, până la restabilirea condiţiilor propice deplasării în siguranţă
  • în cazul călătoriilor lungi, este indicat să faceţi pauze de odihnă şi relaxare frecvente, cu ocazia cărora este bine să aerisiţi şi habitaclul sau cabina

CONDUCEREA PREVENTIVĂ PE TIMP DE CEAŢA
Elemente care generează pericole:

  • ceaţa poate fi de mai multe feluri : uscată (particule de fum, praf, ciment, fum), umedă (naturală – formată din particule foarte fine de apă), smogul (smoke+fog)  (ceaţă care combină cele doua categorii uscată şi umedă)
  • vizibilitatea scade foarte mult
  • distanţele se apreciază greu
  • semnalizatoarele şi luminile farurilor se văd greu şi târziu
  • asigurarea în intersecţii este foarte dificilă
  • pe drumul fără marcaje menţinerea direcţiei şi orientarea este foarte dificilă
  • prezenţa în trafic a conducatorilor auto fără experienţă sau inconştienţi, care folosesc viteze excesive neadaptate condiţilor de vizibilitate
  • ceaţa ascunde multe pericole (autovehicule şi vehicule staţionate şi neiluminate, obstacole observate târziu)
  • prezenţa în trafic a bicicletelor, pietonilor, căruţelor, maşinilor şi utilajelor agricole, foarte greu de observat în aceste condiţii
  • datorită concentrării foarte mari a atenţiei datorită riscurilor mari, oboseala apare rapidâ şi pe parbriz,reducând vizibilitatea

Măsuri de prevenire a pericolelor:

  • se folosesc  luminile de întâlnire şi ceaţă, sistemul de climatizare şi dezaburire
  • se adaptează viteza functţe de vizibilitate ( viteza, în km/h să fie egală cu distanţa pe care există vizibilitate, în m)
  • daca ceaţa este foarte densă este indicată folosirea claxonului pentru semnalizarea prezenţei pe drum
  • nu se bruscheaza comenzile

CONDUCEREA PREVENTIVĂ  IN  MEDIUL RURAL:
Elemente care generează pericole:

  • pietonii folosesc partea carosabiă
  • la sfârşit de săptamână au loc petreceri
  • prezenţa pe carosabil a turmelor şi a animalelor nesupravegheate
  • partea carosabilă îngustată de autovehicule, tractoare, căruţe, remorci, utilaje agricole staţionate, prin spatele cărora trec în fugă şi fără să se asigure copii nesupravegheaţi
  • drumurile au carosabilul deteriorat, eventual presărat cu dejecţii de la animale, putând genera derapaje
  • lipsesc indicatoarele şi marcajele
  • lipsesc trotuarele
  • multe intersecţii nedirijate, unde pot apărea în mod surprinzator tractoare, maşini şi utilaje agricole, căruţe, animale
  • pe timp de ploaie apare mâzga
  • frecvent apar în trafic : căruţe, tractoare cu sau fara remorcă, utilaje şi maşini agricole, pietoni, unii sub influenţa băuturilor alcolice
  • noaptea, toate aceste pericole sunt accentuare de iluminatul public inexistent sau redus

  
Măsuri de prevenire a pericolelor:

  • anticiparea pericolele din timp
  • folosirea din timp a claxonului
  • reducerea vitezei, sporirea atenţiei

• păstrarea de distanţe mai mari la depăşirea bicicliştilor, căruţelor, tractoarelor

  • prudenţa sporită în condiţii meteo nefavorabile

CONDUCEREA PREVENTIVĂ  IN  MEDIUL URBAN
Elemente care generează pericole:

  • traficul rutier este foarte intens
  • diversitate mare a participanţilor la trafic : autoturisme, autobuze, troleibuze, tramvaie, biciclete, etc.
  • copii pot apărea imprevizibil prin spatele autovehiculelor staţionate, ori prin faţa mijloacelor de transport în comun
  • număr foarte mare de intersecţii diverse
  • număr foarte mare de indicatoare care se succed
  • starea drumului diversă de la drumuri cu o parte carosabilă foarte bună până la drumuri neântreţinute, pline de gropi, denivelate
  • pe străzile neiluminate, se observă greu pietonii şi obstacolele de pe drumul public
  • pentru locuitorii oraşelor, autovehiculul este o prezenţa cotidiană şi obisnuită, ceea ce generează un comportament de insecuritate şi subapreciere a pericolului din partea acestora
  • numărul mare de manevre şi atenţia concentrată şi distributivă obosesc foarte repede conducătorul auto
  • în oraşe, solicitarea autovehiculului este foarte mare ducând la uzura lui prematură (în special sistemele de frânare, ambreaj, rulare fiind foarte solicitate)
  • pe străzile aglomerate se observă greu semnalizarea luminoasă de la intersecţii din cauza reclamelor luminoase

Măsuri de prevenire a pericolelor:

  • reducerea  vitezei în funcţie de valorile de trafic, aderenţă, vizibilitate, gradul de incărcare al autovehiculului
  • sporiţi atenţia, reduceţi viteza, mutarea piciorului deasupra frânei în situaţiile potenţial periculoase (trecerea pe lângă un autobuz staţionat, prin faţa căruia s-ar putea angaja în traversare fără asigurare o persoană)
  • conducere atentă, menţinerea vigilenţei, un comportament preventiv, defensiv şi politicos
  • alegerea de trasee neaglomerate
  • evitarea orele de vârf
  • asigurarea în oglinda retrovizoare la frânare
  • la intersecţia cu circulatia nedirijată asigruraţi-vă întâi în stânga pentru a vă convinge că vi se acorda prioritate
  • pe timpul nopţii asiguraţi-vă la pătrunderea în intersecţie chiar dacă pătrundeţi în intersecţie pe culoarea verde a semaforului, pentru că sunt conducători care şi pe timpul zilei trec voluntar pe culoarea roşie
  • conduceţi regulamentar, semnalizaţi din timp manevrele pe care doriţi să le executati, asiguraţi-vă permanent
  • nu măriţi viteza la intersecţia semaforizată pentru a prinde culoarea verde
  • conduceţi atent cand treceţi pe lângă copii sau bătrani
  • facilitaţi manevrele conducătorilor auto aflaţi în dificultate (permiteţi virajul stânga la intersecţie conducătorilor din sensul opus, dacă artera pe care circulati este aglomerată sau permiteţi iesirea vehiculelor de pe straduţele laterale, daca traficul în faţă este blocat sau se merge incet.

 
Comportamentul preventiv al pietonilor
Reguli generale
Pietonii au obligaţia de a traversa carosabilul după o prealabilă şi temeinică asigurare doar în locuri amenajate şi semnalizate (treceri de pietoni), în lipsa acestora pot traversa regulamentar doar la colţul străzilor, situaţie în care nu beneficiaza de prioritate. Pietonii poartă intreaga responsabilitate a accidentelor produse ca urmare a nerespectării de catre ei a regulilor de mai sus. La trecerile de pietoni, conducătorii de vehicul sunt obligaţi să acorde prioritate pietonilor angajaţi în traversare pe sensul lor de mers, fiind obligaţi să reducă viteza la trecerile de pietoni de pe drumurile cu o singură banda pe sens, dacă pietonii se află în apropiere şi se pregătesc să traverseze. Dacă există pistă pentru pietoni, se va folosi în mod obligatoriu.
Elemente care generează pericole:

  • ceilalţi participanţi la trafic nu acordă suficientă atenţie pietonilor, ignorind prevederile legale
  • pe timp nefavorabil pietonii nu sunt observaţi decât târziu şi cu mare greutate de către ceilalţi participanţi la trafic
  • lipsa trotuarelor în mediul rural
  • prezenţa sectoarelor de drum cu iluminare deficitară

 Măsuri de prevenire a pericolelor:

  • traversarea carosabilului doar pe trecerile de pietoni
  • deplasarea doar pe partea stângă a drumului în zonele fără trotuar
  • purtarea de ămbracaminte deschisă la culoare pe timp de noapte
  • asigurare temeinică inainte de angajarea în traversarea străzii, mai intâi spre stânga, apoi spre dreapta

 
Comportamentul preventiv al căruţaşilor:
Reguli generale:
Căruţaşii au obligaţia de a respecta regulile generale de circulaţie. Lungimea funiei cu care se leagă un animal în spatele căruţei este de cel mult 1.5 m. Căruţele vor avea o lumină în partea din spate pe timp de noapte.
Elemente care generează pericole:

  • animalele de tracţiune au comportament imprevizibil, putându-se speria la trecerea autovehiculelor pe lânga ele
  • tentaţia alcoolului rămâne ridicată
  • transportul obiectelor grele/voluminoase pe cărută
  • lipsa iluminatului din partea din spate a căruţei, precum şi a elementelor reflectorizante (ochi de pisică, catadioptrii)

Masuri de prevenire a pericolelor:

  • evitarea consumului de alcool
  • folosirea luminilor în partea din spate a vehiculului
  • folosirea la tracţiune doar a animalelor care nu se sperie în trafic şi care au un comportament previzibil
  • cunoaşterea şi respectarea regulilor specifice de circulaţie

Comportamentul preventiv al bicicliştilor
Reguli generale
Bicicliştii au obligaţia de respecta regulile generale de circulaţie, precum şi cele specifice lor. Nu se vor transporta obiecte voluminoase pe bicicletă. Nu se va circula cu bicicleta sub influenţa bauturilor alcoolice. Copiii sub 14 ani nu vor circula pe drumuri aglomerate. Bicicleta va fi dotată cu sistem de iluminare şi catadioptrii regulamentari. Daca există pistă pentru biciclete, se va folosi în mod obligatoriu. Semnalizarea schimbării direcţiei se face de la 25 m.
Elemente care genereaza pericole:

  • ceilalţi participanţi la trafic nu acordă suficientă atenţie bicicliştilor, ignorând prevederile legale
  • pe timp nefavorabil bicicliştii nu sunt observaţi decât târziu şi cu mare greutate de către ceilalţi participanţi la trafic
  • lipsa pistelor pentru biciclete
  • prezenţa sectoarelor de drum cu iluminare deficitară
  • tendinţa de a circula sub influenţa alcoolului
  • deplasarea în zig-zag
  • folosirea pistelor pentru biciclete, dacă acestea există
  • deplasarea doar pe partea dreaptă a drumului
  • purtarea de îmbracaminte deschisă la culoare pe timp de noapte, prevazută cu elemente reflectorizante
  • respectarea regulilor de circulaţie specifice
  • evitarea consumului de alcool
  • echiparea corespunzătoare a bicicletei cu lumini şi catadioptrii